Folk Tale

La Fata muta

AuthorGiuseppe Pitrè
Book TitleFiabe novelle e racconti popolari siciliani
Publication Date1870
LanguageSicilian
OriginItaly

Si cunta e si riccunta a lor signuri, e mentri si cunta stu cuntu si passassi udienza a tutti sti signuri, ca cc'era un Re e 'na Riggina e avianu setti figghi; sei fimmini ed unu màsculu. Dici: — «Mamà (dissi lu màsculu), passai 'ncantu a la batia, vitti 'na giuvina chi si pittinava, bedda quantu lu Suli, cu 'na trizza tanta, comu l'oru; mamà, eu a chissa vogghiu.» — «'Nca, dici, figghiu, 'mpajàmu la carrozza e jamu a vidiri si 'nta l'àstracu di la batia cc'è veru ssa bedda picciotta.» Pigghiàru la carrozza, e cci jeru. — Tuppi-tuppi. — «Cu' è?» Dici: — «Avemu a fari un visilocu, ca aviti 'na giuvina chi si pittinava 'ntra l'àstracu, bedda quantu lu Suli, cu li trizzi d'oru, e la vulemu vìdiri.» — «Ccà cci su' li chiavi; circatila e viditi ca nun cc'è nuddu.» Cerca e cerca, e nun la pòttiru truvari. Cci dissi la mamma a lu figghiu: — «Figghiu, nun cc'è.» Dici lu figghiu: — «Mamà, quantu cci passu arrè dumani, e vi sacciu diri si cc'è.»

Lu 'nnumani iddu cci passau arrè, e la vitti arrè chi si pittinava a l'àstracu di la batia, cu 'na trizza di capiddi tanti comu l'oru. Dici a sò matri: — «Matri, arreri la vitti.» La matri va a la batia, si fa dari li chiavi e metti a circari susu e jusu, a tutti l'agnuni. Sulu chi nun avia vistu 'nta la cucinedda: trasi, e la vidi appujata cu la frunti a un mazzu di ligna. — «Oh, dici, figghia mia, ccà si'? E quantu t'haju circatu? vidi ca mè figghiu stà niscennu pazzu pri tia!» L'ha pigghiatu pri la manu e si l'ha purtatu 'n carrozza cu idda.

A lu palazzu, tutti la vulianu 'stremu beni; ma idda era muta, e nun parrava; ora chistu è lu mali. — «'Nca mentri chi tu nun parri, cci dissi lu Riuzzu, eu ch'hê fari cu tia? eu mi maritu cu 'n'àutra.» Ma tutti, la matri e li soru, la vulianu beni cchiù di l'occhi soi, e la tinìanu cu iddi 'n palazzu. Passàru se' misi, e lu Riuzzu si fici zitu, pirchì idda ancora era muta: e si spusau. Vinniru di la Chiesa, e misiru a fari festi e cumprimenti e cosi-duci. Dici lu Riuzzu: — «Te', te', (a lu servituri), pòrtacci sti cosi-duci a la signurina muta:» ca iddu la vulia sempri beni. Lu servu cci purtau lu dulci e idda parra e cci dici: «— Vih! vih! chi cosi fa stu signurinu! Aspetta, aspetta quantu fazzu 'na cosa. (Cu iddu parrau, e cu lu sò zitu nun avia parratu). Idda dicia: — «Nn'aviti vistu mai cosci tagghiari e fari sita?» E tagghiau. — «Cincu e cincu deci; padedda mèttiti; ligna, stòccati; focu, addùmati; cincu e cincu deci, e fazzu pisci.» E fici un pisci tantu, e càudu càudu cci lu mannau a lu Riuzzu. Lu criatu cci iju spavintatu e cci cuntau tutti cosi a lu Riuzzu. — «Ih, cci dissi la mugghieri, ed eu puru li sàcciu fari, chi maravigghia cc'è?» — «'Nca fallu!» cci arrispunniu sò maritu. Accumenza: — «Padedda, mèttiti; ligna, stòccati; focu, addùmati!» e mittia la padedda, e stuccava ligna, e addumava luci; e quannu l'ògghiu vugghía, cci metti tutti dui li manu dintra: «Cincu e cincu deci, e fazzu pisci!» E l'ògghiu svampa, e idda s'adduma e mori.

Comu muríu la mugghieri, lu Riuzzu cci dissi a la bedda muta: — «Si tu parri, eu t'aspetto n'àutri sei misi e nni maritamu; si tu nun parri, eu mi maritu cu 'n'àutra.» Li se' misi passàru, e idda nun parrau. — «'Nca eu, dici, mi maritu arrè.» E si maritau cu 'n'àutra a manu a manu. Comu si spusau, cci manna lu dulci a la muta: — «Te', pòrtacci stu dulci a la signurina.» — «Gesu! Gesu! idda arrispunniu a lu criatu, stu signurinu sempri si 'ncòmmuda! Aspetta, aspetta ca fazzu 'na cosa. — «Ligna stòccati; furnu, adduma; luci, vôtati!» Si 'nfila ddà dintra, e fici 'na cassata tanta. — «Te', dici, portala a lu signurinu.» Lu servu iju; dici: — «Gesu! sugnu mortu, chi cosi! Si 'nfilau 'nta lu furnu e feci sta cassata tanta.» — «Oh! dici la zita; 'nca eu, dici, nun la sàcciu fari!» — «'Nca falla!» dici lu Re. Adduma lu furnu, si cci 'nfila, e muríu ddà dintra. — «Oh, dici lu Riuzzu, m'ha fattu mòriri dui mugghieri!» — Va nni la muta e cci dici: — «Lu vidi, cci dici, ca m'ha' fattu mòriri dui mugghieri? Pirchì nun parri? Eu t'aspettu se' misi; si parri, ti pigghiu; si no, mi spusu cu 'n'àutra.»

A li se' misi, vitti ca nun parrau, e si iju a fari zitu arrè, e subbitu ficiru lu spunsaliziu. Basta: vinniru di la Chiesa: — «Te', pòrtacci stu dulci a la signurina.» La signurina dici: — «Ih stu signurinu! Aspetta, aspetta ca ti dugnu 'na cosa.» E accumenza a ruzzuliàrisi scala scala; unni si sfasciau lu nasu, unni si rumpíu lu mussu, si susi ed era bona, e cci duna un bellu pisci. — «Oh, chi maravigghia, patruni miu, cci dici lu servu, eu sugnu sfrinziatu!» E cci detti lu pisci. — «Comu fu?» — «Accussì e accussì.» — «Oh, dici la zita, 'nca eu nun lu sàcciu fari!» — «'Nca fallu.» Si susi (idda), e si metti a ruzzuliàri scala scala: unni si rumpiu lu nasu, unni cci lassau un occhiu, unni si ciaccau la testa, e muríu. E su' tri mugghieri.

Allura iddu, lu Riuzzu, si misi darrè la porta ad attintari. Idda, la muta, parrava sula sula; jia mittennu ciaschiteddi e bùmmula, e dicía: — «Abballàti, ciaschi e bùmmula, ca ora veni la stati, e lu tempu, finu a chi veni mè nora!» — «Ah, dici lu Riuzzu, becca-fujuta! tu sa' parrari! M'ha' fattu mòriri tri mugghieri senza 'na caciuni, e tu sa' parrari: ora ti spusu.»

E allura si la spusau, pirchì la vulia beni assai, e tutta la casa la vulianu cchiù beni di la vavaredda di l'occhi soi. Cci fici 'na sburduta, pirchì cci avia fattu mòriri tri mugghieri, ma si la spusau, cà era bedda comu lu Suli, cu 'na trizza come l'oru. Ma idda facia ddi cosi, cà era fata. Si maritaru, e si guderu filici e cuntenti, e nu' ccà senza nenti.

Borgetto.


Text viewBook